De ce Romania are nevoie de F-16

Am urmarit cu interes dezbaterea despre decizia CSAT de a achizitiona a 24 de avioane F-16 second hand. In aceasta dezbatere din pacate predomina doua optiuni extreme si nimic la mijloc. O extrema sunt cei care spun ca avioanele militare sunt o pierdere de bani spunand ca nimeni nu o sa ne atace si ca in caz de razboi, NATO si/sau Americanii ne-ar salva. Proponentii acestei idei sustin ca banii ar trebui cheltuiti in alta parte unde viata cetateniilor va fi imbunatatita. Pentru simplitate, in acest articol ma voi referii acestora ca drept “pacifisti.” Cealalta extrema spune ca Romania se umileste cumparand avioane F-16 la mana a doua si ca face o investie proasta datorita duratei de viata mai redusa a acestor avioane. Cei care sustin aceasta idee spun ca Romania ar fi trebuit sa cumpere cel putin F-16 Block 52+ noi sau, in mod ideal Eurofighter sau Rafale, avioane considerate superioare, dar mult mai scumpe. Acestia, pe care ii voi numi in acest articol drept “razboinicii,” isi apara idea nu numai aratand faptul ca Eurofighter sau Rafale sunt mai performante decat F-16, dar si  sustinand ca Romania ar fi beneficiat economic prin transferuri tehnologice, investitii in industria aeronautica autohtona. Ambele puncte de vedere sunt legitime, insa fundamental gresite.

Pacifistii isi bazeaza argumentul pe urmatoarele doua premize: ca nimeni nu are de ce sa ne atace si ca beneficiem de securitate ieftina fiind aliati SUA cu baze SUA pe teritoriu, scut anti-racheta, etc. Accept faptul ca in absenta unei greseli strategice majore nu o sa ne atace nimeni in urmatorii 30 de ani. Dar pentru ca securitatea noastra este garantata ACUM de absenta unei amenintari (exagerez, Rusia este o amenintare pentru ca inca considera ca o zona tampon cu vestul ii este necesara pentru propria securitate) si de umbrela unui hegemon (SUA, via NATO), nu inseamna ca strategia pacifistiilor este o idee buna. Daca nu ne modernizam armata si aviatia militara suntem de facto “free riders” (in traducere libera, calatori fara bilet) pe puterea SUA. Iar un precedent de “free riding” submineaza viabilitatea unei aliante in absenta hegemonului in doua moduri. In primul rand, free riding al unui actor incurajeaza raspandirea free riding  — “daca voi Romanii va bagati bani in economie sa traiti bine, noi-tara-NATO-alta-decat-SUA-sau-UK de ce sa nu facem la fel, doar voi romanii aveti securitate moca de la Americani.” Raspandirea free riding expune alianta unei situatii in care daca SUA isi va pierde puterea relativa, nimeni din alianta nu va mai beneficia de securitate. In al doilea rand, free-riding antagonizeaza SUA, cel mai important aliat strategic al Romaniei si al Europei de Est. In absenta unei armate rezonabil de puternice in proportie cu capacitatea unei tarii, Romania nu poate contribui la securitatea colectiva a aliantei, punand propriile sarcini in carca SUA care este acum preocupata de cresterea puterea Chinei, Indiei, Braziliei, si de prevenirea unui eventual scandal in Korea dupa moartea lui Kim Jong Il. Joe Biden a transmis foarte clar acest mesaj Romaniei la Bucuresti cand a spus ca este timpul ca statele Est Europene sa devina garantorii de securitate.

Extrema razboiniciilor se bazeaza pe o goana irationala dupa mandrie nationala sau ambitii de mare putere. In primul rand, cumpararea de 52 de avioane noi F-16 sau mai scump de Eurofighter Typhoon ar arunca deficitul bugetar in aer sau ar cere cresteri de taxe sau reduceri drastice de cheltuieli, ambele lucruri ce ar pune in pericol revenirea economica. In al doilea rand, desi o astfel de achiztie ar oferi Romaniei pe deplin statul de garantor de securitate, o astfel de achizitie in astfel de conditii economice ar trimite veciniilor Romaniei un mesaj foarte prost in legatura de intentiile Romaniei. F-16 Block 52+ sau 52 de bucatii de Eurofighter Typhoon reprezinta o capacitate exagerata pentru nevoiile Romaniei (suveranitate aeriana, securitatea la Marea Neagra, o misiune expeditionara NATO din cand in cand). Vecinii Romaniei realizeaza discrepanta dintre nevoiile Romaniei si capabilitatiile tocmai cumparata — care este mai mare decat capabilitatea combinata a Bulgariei, Serbiei, Ungariei, Cehiei, si Slovaciei. In acest context, acestia isi vor pune intrebari in legatura cu intentiile Romaniei — doar nu cumparam avioane de decor in plin de recesiune. Astfel de comportament din partea Romaniei submineaza increderea intre Romaniei si tariile din jur, o situatie total nefericita pentru relatiile internationale ale Romaniei.

Pentru a vedea acest lucru, imaginati-va ca sunteti Vladimir Putin si Romania tocmai ce a achizitionat avioane capabile sa elimine flota ruseasca la Marea Neagra dintr-o lovitura si sa aiba in acelasi timp o forta reziduala suficienta pentru dominatie aeriana deasupra propriului teritoritu. Chiar daca in eventualitatea unui conflict, Rusia ar invinge in lupa aeriana si navala dupa o saptamana sau doua, ar invinge cu pierderi mari si si-ar pierde mitul puterii daca apare un headline pe prima pagina a unui ziar international: “Romania [country nobody heard of] shoots down dozens of Russian front line fighters.” Aceasta realitate de care Rusia este constienta ar servi Romaniei ca un deterent impotriva oricarui conflict armat cu Rusia. Dar din perspectiva Rusiei, Romania nu are nevoie de un astfel de deterent — doar are garantii NATO si forte Americane pe teritoriu — si deci singurul motiv pentru care Romania ar face o astfel de achiztiei este pentru a isi asigura securitatea in cazul in care Romania vrea sa se comporte mai agresiv in zona regionala (implicare prin Moldova, Transnistria). Un astfel de comportament al Romaniei ar fi impotriva interesului rus de a proiecta putere pana la granitele NATO adica inclusiv in Moldova si Transnistria. Deci singa optiune rationala pentru Rusia ramane a preveni Romania in a achiziona o astfel de capabilitate sau, daca este prea tarziu, pentru a interveni undeva inaintea Romaniei. Pe scurt, comportament mai agresiv la adresa Romaniei si a Moldovei. Adica o durere de cap. Acesta ar fi echivalentul diplomatic al unui “preventive strike” inainte de a achiztie sau de “preemptive strike” dupa achiztie.

Solutia aleasa de Basescu, 24 de avioane F-16 second hand este ideala in situatia de fata. Aceste avioane combinate cu piloti bine pregatiti de US Air Force ofera Romaniei un deterent impotriva Rusiei fara a trage semnale de alarma. 24 de F-16 ofera Romaniei capabilitatea strict de a isi aparara spatiul aerian, dar nu si de a contraataca, si deci de a umili Rusia. Mai mult, 24 de F-16 ofera Romaniei posibilitatea sa contribuie la misiuniile internationale ale NATO sau la apararea unor tari vecine in viitor. Si cel mai important, pentru ca F-16 sunt cumparate de la Americani si sunt cumparate cu promisiunea de a mai cumpara in viitor, acestea aduc Romaniei posibilitatea de a cumpara in viitor F-35.

Sper ca Parlamentul sa nu obstructioneze aceasta achizitie dupa cum zvonuriile pe internet sugereaza ca ar fi posibil. Dupa cum am aratat, alternativele nu sunt niste politici viabile. Sper ca PNL si PSD sa nu se joace de a politica cu securitatea Romaniei.