Crin Spre Cotroceni — Editia 2014

Cititorii fideli ai acestui blog isi amintesc probabil ca acum vreo doua luni am scris o serie de posturi intitulata ‘Crin Spre Cotroceni’ in care am elaborat o strategie prin care eu il vedeam pe Crin Antonescu drept castigator anul acesta. N-au urmat-o, si Crin n-a intrat in turul 2. Coincidenta? Seria o gasiti aici si aici. Pentru ca inca il mai sustin pe Crin, azi incep o serie de trei posturi — cauzele infrangerii, strategie politica, logistica — in care voi trasa o strategie ideala pentru ca Antonescu sa castige in 2014. Unii ar zice ca este prea devreme sa ne gandim la strategii pentru 2014 cand nici macar nu trecut alegeriile locale si parlamentare din 2012. Acestia gresesc — pentru a castiga alegeriile prezidentiale iti trebuie o strategie clara, formulata cu mult timp inainte, si o perioada de netezire a colturiilor ascutite si de a iti contura o imagine memorabila pentru public. Cei care urmaresc politica americana ar observa cum candidatii republicani se incalzesc pentru alegeriile preliminare si pentru al il da jos pe Obama.

Inainte de a elabora o noua strategie pentru 2014 este imperativ sa intelegem cauzele infrangerii. In primul rand, Crin nu si-a conturat o imagine clara si nu si-a insusit cateva teme politice la care electoratul sa se gandeasca cand aude de ‘Crin.’ In al doilea rand, a avut o probelma de autenticitate si de substanta. In al treilea rand, Crin a inceput sa il atace pe Geoana prea tarziu. In al patrulea rand,  logistica campaniei a fost atat de proasta incat responsabilului ar fi trebuit sa i se arate balconul si sugerata saritura. Hai sa vedem mai pe indelete cum sta treaba.

La ce va ganditi cand auziti ‘Crin Antonescu?’ Orator, PNL, omu’ lu Patriciu, neoliberal sarit de pe fix, om tare in clont, schimbare, speratanta, sarac si cinstit, viata tragica, scaderea taxelor, plin de ura anti-Basescu, Klaus Johannis, politician fara substanta, ala care l-a dat jos pe Tariceanu. Toate acestea sunt ganduri plauzibile. Faptul ca atat de multe optiuni sunt valide indica faptul ca Crin Antonescu nu si-a conturat o imagine clara asupra careia electoratul sa se gandeasca imediat. In America, in ziua alegeriile cand lumea se gandea la Obama se gandea imediat la ‘hope,’ ‘change,’ ’strong middle class,’ toate aceste teme find enuntate grandios de un tip calm, relaxat care intrupa idealurile americane si care pe deasupra era primul afro-american care s-a ridicat atat de sus in politica. Lui Obama nu i s-au lipit nici un abtibild lipit de Hillary Clinton si mai apoi de McCain de om lipsit de experienta, de corupt, de socialist, de terorist, de rasist anti-alb. Acest lucru s-a intamplat tocmai datorita faptului ca a avut o imagine atat de bine definita incat nu mai incapea loc de pete. Pe o astfel de imagine s-au cladit una din cele mai puternice campanii si una dintre candidaturiile mai imune la atac. L-am folosit pe Obama ca exemplu pentru ca PNL a incercat sa ii copieze partial campania lui Obama si a esuat teribil. Un exemplu de politician cu o imagine solida este Basescu care in alegeri a fost vazut ca ala anti-moguli, ala convingator (in ultima dezbatere), ala care nu e prostanac.

Mai rau, dupa ce ca nu a avut o imagine bine conturata, putinele repere de imagine precum ‘bunul simt’ si faptul ca s-a prezentat ca un altfel de politician, curat, reformator si autentic liberal, nu au avut impactul scontat pentru ca nu au parut autentice — actiuniile sale din 2009 nu le-au comfirmat. Sa dau trei exemple. Cel mai strigator la cer exemplu este numirea Noricai Nicolai cap de lista pentru europarlamentare. Nu numai ca nu te poti prezenta ca liberal cand capul tau de lista cere nationalizarea profituriilor expatriate, dar care si are o imagine publica terfelita. Prin acest gest, Crin a parut ca este un politician ca oricare altul, fara coloana vertebrala, care isi rasplateste cu functii pe cei care il ajuta sa castige un vot. Al doilea exemplu este atacul dur la adresa lui EBA pe tema droguriilor. Mai bine tacea din gura pentru ca electoratul anti-drog este in mare parte la Basescu si mentinea droguriilor in ilegalitate este o prostie iliberala. In sfarsit, atitudinea obraznica din ultima dezbatere nu s-a incadrat la capitolul ‘comportament’ de bun simt.

Dupa ce si-ar fi conturat imaginea, Crin trebuia sa il atace pe Geoana mult mai devreme si mult mai dur. Rolul acestor atacuri ar fi fost sa ii tina o parte din votantii lui Geoana din urban acasa, dar, mai important, sa atraga din votantii de ‘dreapta’ din urban ai lui Basescu si votantii castigati de Basescu pe vremea celor 322. Daca atacuriile ar fi fost potente ar fi putut, in mod paradoxal, sa ii atraga si din votantii  lui Geoana. Imediat dupa caderea guvernului, Geoana trebuia sa sara pe Geoana, nu in ultimele doua saptamani de campanie. Ideal ar fi fost ca exemplul cu cumnatul lui Geoana din dezbatere sa il fi lansat mult mai devreme ca sa se lipeasca.

In sfarist, campania lui Antonescu a avut o logistica de toata jena si a fost subfinantata. Postere si materiale proaste, site ineficient, organizatie de campanie slaba. Am explicat in seria din octombrie problemele cu materialele grafice, campania online, reclame impotente si finantarea. Dincolo de aceste probleme, in campanie nu s-au folosit vectori de imagine suficienti si suficienti de puternici. Parlamentarii alesi uninominali si cu o imagine buna precum Alina Gorghiu, Diana Tusa sau Teodor Melescanu, si altii nu au fost scosi sa faca campanie serioasa in propriile colegii. Se poate spune ca Klaus Johannis a fost suficient, dar Crin nu a smuls de la Klaus Johannis o declaratie de sustinere puternica.

Intr-un post maine voi explica cum aceste greseli ar trebui evitate in 2014 si cum ar trebui Crin sa isi planuiasca traseul in urmatorii cinci ani ca apoi sa aterizeze la Cotroceni.

About the Author

Paul Marin este student in anul doi la George Washington University in Washington D.C. unde studiaza relatii internationale. Paul Marin scrie saptamanal in revista americana The Politicizer, www. politicizer.com